Parohia Ciornohal, din comuna Călărași, județul Botoșani, ce astăzi poartă titulatura de „Călărași II”, a luat ființă, la data de 1 august 1939 și a fost recunoscută bugetar la 1 aprilie 1940, preot fiind la acea dată, Toma Baciu[1], originar din comuna Trușești, județul Botoșani.
Înainte de această dată, parohia exista, neavând însă delimitarea teritorial-administrativă, pe care a păstrat-o până astăzi.
Numele parohiei Ciornohal este dat de moșia Ciornohalui, atestată documentar încă din anul 1537: „Ciornohal – 1537 martie 28, Domnul face o danie o seliște sub Ciornohalma, la capătul Ciornohalmei, ce-i din jos, dinspre Jijie, ca să-și întemeieze sat, totuși hotarele sunt, pe unde din veac au folosit; în hotar cu Berehoieștii și Ringhileștii la marginea ț. Iași dinspre ț. Dorohoiului (jud. Botoșani, la sud de tg. Ștefănești)”[2].
Prima monografie a parohiei Ciornohal a fost realizată de către preotul Alexandru Băncilă[3], lucrarea numită „Sinodicon” nu se mai păstrează astăzi, dar este menționată în monografia preotului Pavel Hârbu scrisă la 1 septembrie 1967, cu ocazia serbării a 100 de ani de la zidirea bisericii din Ciornohal.
În monografia sa, preotul Hârbu menționa că „numele satului vine de la moșia pe care fost înființat și, după spusele unui bătrân, satul a luat ființă în anul 1821, când, un posesor grec, Stoian a venit de peste Prut (Basarabia de astăzi), cu un număr de 15 servitori și a ținut moșia timp de 30 de ani. Acesta se ocupa cu creșterea animalelor (vite și oi), cultivând puțin teren doar pentru uzul propriu. Stoian și construit o casă de zid cu patru odăi în anul 1851 și apoi a murit. După moartea lui Stoian a venit un alt posesor grec, Pavalache Sotiriodi, care a primit moșia în arendă. Pe lângă servitorii rămași de la Stoian, a mai adus 30 de locuitori din comuna Cristești, din satul Coșula și a prins a face mai multă cultură cu lucru boieresc cu locuitorii aduși, dându-le lemne din pădurea acestei moșii, aceștia făcându-și case au înființat acest sat. După acest posesor a venit altul, numit Costache Cozmovici, un adevărat boier. În timpul lui s-a delimitat pământul la 1864. Acesta a început biserica în acest sat la anul 1867. În acest an a început-o, zidit-o, sfințit-o și înzestrat-o cu toate cele necesare cultului întreținându-o cu mare dragoste. După împlinirea anilor de posesiune s-a mutat pe moșia Unțeni, unde a zidit și acolo o biserică și după ce s-a mutat la Unțeni a întreținut încă 10 ani biserica din Ciornohal”. După moartea lui, Constantin Cosmovici avea să fie readus la Ciornohal, unde alături de soție este înmormântat în partea de răsărit a bisericii, în fața sfântului Altar.
Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a fost zidită de către Constantin Cosmovici și soția sa, Eufrosina, în anul 1867, conform inscripției din naos: „Acest sfânt lăcaș unde se prăznuiește hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena s-a zidit din nou de robii lui Dumnezeu Pitar Constantin Cozmovici și soția sa Eufrosina, posesori ai acestei moșii Ciornohal începându-se zidirea în anul 1867, luna martie în 28 de zile în care s-au și isprăvit și spre știință și aducere aminte s-au făcut această inscripție”. Sfințirea avea să se facă doi ani mai târziu, în anul 1869, de către episcopul vicar Vladimir Suhopan, în timpul arhipăstoririi mitropolitul Iosif Naniescu.
Primul preot al satului Ciornohal a fost Vasile Vornicu, care a dăruit bisericii un disc de argint (astăzi nu mai există) la 30 iulie 1867 și tot aici în curtea bisericii se află înmormântată soția sa, la 25 februarie, același an. Preotul Băncilă, menționează în monografia sa că: „cel dintâi preot al satului Ciornohal a fost Ioan Gheorghiu, care s-a mutat la Șendreni, comuna Sculeni și în anul 1884, am venit eu paroh, permutându-mă din satul Româneștii lui Balș, din comuna Ostopceni”. După Alexandru Băncilă, paroh a fost preotul Gheorghe Cojocaru[4], apoi Dumitru Axente, Gheorghe Vieru, Toma Baciu și Vasile Codău[5], cel care cere mutarea în parohia Călărași.
În timpul părintelui Toma Baciu s-a început construcția casei parohiale, existente și astăzi, finalizată de către preotul Pavel Hârbu[6].
Pavel Hârbu, avea să intre in istoria parohiei ca fiind cel mai longeviv preot paroh, având o pastorație de 59 de ani, timp în care, cu întreruperi, a suplinit parohia Pleșani și parohia Libertatea, unde la începutul anilor `80, a construit, pe locul unei capele de lemn, o biserică din cărămidă, ce poartă hramul Sfintei Parascheva. În timpul păstoririi sale, prin parohia Ciornohal au trecut moaștele Sfintei Parascheva, s-a pictat biserica din Ciornohal și a fost racordată la rețeaua de energie electrică. În anul 1949, părintele Pavel Hârbu, întocmind bugetul financiar prezintă următoarea notă protoieriei: „Averea imobilă: una biserică din zid, una capelă din scândură (Libertatea), 12 ha teren arabil Ciornohal (în folosința clerului), 5 ha teren arabil Libertatea (cedat clerului din Călărași), 10 prăjini curtea bisericii (iarba se dă pentru întreținerea curățeniei), 10 prăjini curtea capelei și 40 prăjini cimitirul”[7].
În monografia părintelui Hârbu, din anul 1967, biserica este descrisă astfel: „Biserica este construită din cărămidă pe temelie de piatră și acoperită cu tablă albă. Ușa de la intrare este din scândură de stejar și situată în partea de miază-zi. Turnul este clădit deasupra pridvorului, având formă pătrată și în interiorul său sunt cele două clopote. În interiorul bisericii este o acoladă mare despărțitoare cam de un metru grosime ce marchează despărțirea între naos și pronaos. În interior nu are nici un fel de pictură. În prezent s-au făcut unele zugrăveli pe cele trei bolți (altar, naos și pronas) la acoladele despărțitoare între naos și pronaos precum și la bolta din pridvorul bisericii. Biserica este zidită în formă de navă și își păstrează și în prezent forma inițială cu o singură modificare ce s-a făcut în anul 1943, când cu ocazia reparației i s-au adăugat două contraforturi pentru susținere în partea de apus, și care au schimbat oarecum aspectul ei dintru început. În exterior biserica este văruită în două culori: alb cu galben, având soclul din cărămidă, tencuită și dându-i-se o imitație de piatră vopsită în gri fer, având un trotuar de ciment în lățime de 0,80 m în jurul bisericii. Atât catapeteasma, cât și parte din icoanele praznicale au fost de la o altă biserică (aceasta după spusele altora) și sunt bine păstrate”.
În anul 2004 parohia avea să fie suplinită pentru șase luni, de către părintele Ioan Pădurariu și tot în același an a fost numit preot paroh Florentin Topolinschi, în timpul căruia a fost refăcută tencuila exterioară a bisericii și zidit, de către soții Ion și Ana Ciobanu, altarul de vară. Între anii 2014 și 2016, parohia a fost suplinită de către preotul Alexandru Nechita din parohia Santa Mare, iar pe data de 18 decembrie 2016 a fost instalat, preotul Vasile-Lucian Goldan[8].
Între 19 și 23 decembrie 2016, biserica a fost dotată cu sistem de încălzire, racordat la centrala termică proprie. La data de 2 aprilie 2017, cu ocazia sărbătoririi a 150 de ani de la zidirea bisericii, parohia a primit vizita pastorală a Înaltpreasfinței Sale, Teofan Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În același an, 2017 s-au efectuat lucrări de consolidare și reamenajare a casei parohiale, imobilul fiind sfințit la data de 5 noiembrie 2019, de către Înaltpreasfințitul Teofan, alături de un sobor de preoți.
În anul 2018 s-au finalizat lucrările de zidire ale lumânărarului, și tot în același an a fost intabulat terenul extravilan al parohiei, împreună cu cel intravilan al casei parohiale. În perioada anilor 2017-2019 biserica a fost împodobită cu obiecte de cult (două sfinte evanghelii, trei rânduri de sfinte vase, cristelniță, trusă de botez, cununii, cruci, sfeșnice, străni, mobilier bisericesc, analog, o cruce a răstignirii în sfântul altar, spalător din marmură, mochetă - 70 mp - traverse, aspirator, iconostas, icoane pictate, instalație de iluminat în exterior, trei rânduri de acoperăminte, trei rânduri de veșminte preoțesti, mese) și alte obiecte de uz bisericesc. În anul 2019 a fost realizat inventarul parohiei, conform cerințelor Arhiepicopiei Iașilor.
În vara anului 2020 s-a efectuat, cu binecuvântarea IPS Teofan și cu sprijinul primăriei Călărași, decopertarea bisericii până la cărămidă, înlocuirea instalației electrice, tencuirea bisericii în interior, înlocuirea catapetesmei și a icoanelor.
[1] Toma Baciu, licențiat în Teologie, născut în satul Buhăceni (Buhăieni), Com. Trușești, județul Botoșani, a fost hirotonit preot pe seama parohiei Uncești, jud. Baia, în anul 1939, iar în același a fost detașat la parohia Cironohal. Adeverință nr. 10072 din 4 septembrie 1939 „Se adeverește de noi, că preotul Toma Baciu, numit în postul de paroh al parohiei Pleșești, jud. Baia, cu începere de azi, este detașat al parohiei Ciornohal, jud. Botoșani, unde urmează a avea domiciliul legal. Drept pentru care i s-a dat această adeverință, spre a-i servi la detașarea soției în învățământ”. Arhiva parohiei Cionohal, Dosar 1940-1941, nepaginat. A păstorit parohia până în anul 1941: Adresa nr. 1952 din 15 octombrie 1941, a Protoieriei Circ II Botoșani „Cucernice Părinte, vi se face cunoscut că Sf. Mitropolie Iași cu ord. No. 9922 a.c. a binevoit a aproba transferul C. Voastre în postul de paroh al parohiei Buhăieni pe data de 1 Noiembrie a.c.”, Ibidem, f. 118.
[2] Sorin Iftimi, Ținutul Iașilor în Evul Mediu (II). Indice de localități, în „Ion Neculce, Buletinul de istorie a Moldovei”, 1998-2001, nr. IV-VII, p. 86.
[3] Născut în anul 1853, având seminarul de gradul I, hirotonit la 23 martie diacon și la 24 martie 1874 preot, de către IPS mitropolit Calinic Miclescu. În anul 1891, la 19 martie, a fost hirotonit confesor de către IPS mitropolit Iosif Naniescu, iar la data de 29 august 1907, cu ocazia inspecției IPS mitropolit Partenie, a fost ridicat în rangul de iconom.
[4] Pr. Gheorghe Cojocaru – licențiat în Teologie, născut la 20 ianuarie 1885 – (data numirii sau a transferului) 1 ianuarie 1926, căsătorit, fără copii. Arhiva Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Fond MMS, Dosar „Parohia Ciornohal”, nr. 36, anul 1926-1949, nepagiant.
[5] „Preot Vasile Codău, licențiat în teologie, născut la 18 decembrie 1908. Date de transfer. Nr. 5516 din 29 octombrie 1929, Nr. 8111 din 15 septembrie 1935, nr. 2930 din 1942, 6 copii”. Ibidem, nepaginat.
[6] Pavel Hârbu, preot licențiat în teologie, născut la 23 iunie 1915, (data și nr. ordinului de transfer, de numire) nr. 10.790 din 21 ianuarie 1945. Ibidem, nepaginat. Alături de soția Cleopatra a avut trei copii, două fete și un băiat. A fost cel mai longeviv preot al Parohiei Ciorhonal, păstorind din 1945, până la începutul anului 2004, când a fost înlocuit de părintele Ioan Pădurariu.
[7] Ibidem, nepaginat.
[8] Vasile-Lucian V. Goldan s-a născut la data de 19 august 1988, în orașul Iași. Este absolvent al Seminarului „Sfântului Vasile cel Mare” din Iași (2008), licențiat în Teologie Ortodoxă (2012), Drept (2013) și Istorie (2015) și a urmat cursurile de master ale Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași. În anul 2017 a susținut teza de doctorat „Profil și specific misionar pan-ortodox în secolul al XVIII -lea”, obținând titlul de „doctor” în Teologie Ortodoxă (magna cum laude), în cadrul aceleiași facultăți. În anul 2018 susține teza de doctorat „Mitropolitul Iosif Naniescu 1818-1902” și primește titlul de „doctor” în Istorie (magna cum laude), în cadrul Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În perioada studiilor doctorale a susținut mai multe conferințe naționale și internaționale (Heiligenkreuz – Viena, Osijek, Seul, St. Augustin – Bonn). În prezent este cercetător postdoctoral al Facultății de Istorie din Iași și al Facultății de Teologie. În anul 2019 a primit distincția de iconom, din partea IPS Teofan, cu ocazia sfințirii casei parohiale din satul Ciornohal. Din anul 2020 este consilier juridic al Oficiului Canonic-juridic, al Centrului eparhial Iași, cu punct de lucru la Departamentul Achiziții, sectorul Financiar, al Arhiepiscopiei Iașilor.
TypeError: Argument 1 passed to xmlsitemap_node_create_link() must be an instance of stdClass, boolean given, called in /rest/www/parohii.mmb.ro-0/parohii.mmb.ro/sites/all/modules/xmlsitemap/xmlsitemap_node/xmlsitemap_node.module on line 28 în xmlsitemap_node_create_link() (linia 194 din /rest/www/parohii.mmb.ro-0/parohii.mmb.ro/sites/all/modules/xmlsitemap/xmlsitemap_node/xmlsitemap_node.module).
